CARACTERISTICA ECOLOGICĂ GENERALĂ A COMUNEI BRĂTULENI

Flora şi fauna. Conform raionării geobotanice a Moldovei teritoriul raionului se află în zona de păduri cu frunză lată a Înălţimii Centrală Moldovenească.

Aşezarea geografică clima şi relieful comunei au determinat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi negată şi contribuţia omului la repartizarea vegetaţiei. 

Pădurile comunei Brătuleni sunt trecute în cadastrul ocolului silvic Nisporeni, ele totuşi se află pe moşia comunei şi contituie asociaţii de salcâm (Robini Pseudacacia), în pădurile vechi predomină teiul (Tilia Cordata), arţarul (Acer Campestre), carpenul (Carpinus Betulus), stejarul (Quercus Sessiliflora), iar printre arbuști, măcieşul (Rosa Canina), scumpia (Cotinus coggygria Scop), porumbarul (Prunus Spinosa), cătina albă (Hippopha Chamnoides). 
O adevarată bogaţie naturală a pădurilor şi pășunilor o constituie plantele rare şi medicinale. Multe din ele sunt înscrise în Cartea Roşie a Moldovei: pelin lamâios (Artenisia Balhanorum), scrântitoare (Potentila Rupestris), şârlai (Salvia Nutans), sunătoare (Hypericum Perforatum), roiniţă (Melisa Officinalis), urzică moartă (Lamium Album), vetrice (Tanacetum Officinalis), echinacee (Echinaceea Purpureia), coada şoarecelui (Achileia Melifolium), ghioceii, viorelele, brebenii, toporaşii, romaniţa de pădure, iarba mare, ruscuţa de primăvară, fragii de pădure, brânduşele, sovârful, umbra iepurelui, zmeura, lăcrimioara, pojarniţa, podbalul, ciuboţica doamnei, siminocul, cicoarea, coada calului şi piperul de baltă. Ele sunt o adevarată farmacie verde. 

Pe câmpurile arabile printre plantele de cultură se întâlnesc buruiene ca: susaiul, pirul, ştirul, loboda, volbura, mohorul ş.a..

Un rol important în procesul de pedogeneză îl joacă microorganismele şi diferite rozătoare. Ele la rândul lor mestecă, afânează şi aerisesc solul în stratul accesibil pentru plante. Microorganismele contribuie la procesele de mineralizare şi humificare a rămăşiţelor vegetale. 

Solul. În raionul Nisporeni solurile constituie principala bogăţie naturală. Circa 80% din teritoriul raionului este acoperit cu cernoziomuri. Deşi este destul de răspîndită eroziunea şi pe alocuri salinizarea, predomină totuşi solurile fertile. 

Conform raionării agropedagogice, pe teritoriul comunei se întîlnesc soluri cenușii de pădure, cernoziomuri podzorice și levigate. Solurile cenuşii de pădure ale comunei  sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen şi stejar, de tei, frasin şi stejar în condiţiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidenţiază 3 subtipuri: cenuşii deschise, cenuşii, cenuşii închise. Majoritatea solurilor de primul subtip au o textură uşoară, cele de subtipurile al doilea şi al treilea-de obicei, luto-argiloase. 

Pe teritoriul localității sunt răspândite şi cernoziomurile levigate care sunt mai fertile în comparaţie cu celelalte subtipuri şi ocupă teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format în regiunile de fîneaţă cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantităţi mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%.

Marimea fondului funciar a comunei Brătuleni constituie 2838,75ha. (Registru Cadastral al localităţii)

Tabelul 3.1

Dinamica structurii suprafeţelor terenurilor în r. Nisporeni

şi a comunei Brătuleni în parte

Denumirea  indicatorului	Unităţi de măsură	com. Brătuleni 2011	r-nul. Nisporeni 2010
Terenurile agricole	ha	963	28154,89
Terenurile localităţii	ha	206	7204,08
Terenurile destinate transportului,industriei	ha	15	532,61
Terenurile fondului silvic	ha	672	15416,87
Terenurile fondului apelor	ha	192	1640,48
Terenurile fondului de rezervă	ha	780	9952,68
Total terenuri	ha	2838,75	62901,61

Cristina TURCULEȚ